Nutriția în afecțiunile biliare

De curând, o prietenă m-a rugat să o ajut cu câteva idei de mese întrucât a fost diagnosticată cu litiază veziculară, adică prezența calculilor în vezicula biliară. M-am gândit că ar fi util să scriu și un articol despre ce alimente sunt permise în afecțiunile biliare și ce alimente nu sunt recomandate.

Aș vrea să menționez de la bun început că recomandările pe care urmează să le fac sunt generale, iar primordiale sunt indicațiile primite de la medic. Însă poți adapta ideile de mese din acest articol astfel încât să se plieze pe recomandările primite de la medic.

Este esențial să discutăm întâi despre rolul veziculei biliare în organism și în procesul de digestie pentru ca apoi să detaliem de ce anumite alimente trebuie evitate.

Vezicula biliară și rolul său în procesul de digestie

Vezicula biliară, colecistul sau, în termeni populari, fierea, este un organ situat sub ficat. Secreția și excreția bilei au loc în ficat, secreția biliară ajungând în canalul hepatic comun. Acesta se intersectează cu canalul cistic (care permite secreției biliare să curgă în și din vezicula biliară), formând canalul coledoc. Canalul coledoc se termină în duoden (primul segment al intestinului subțire), permițând eliberarea bilei în duoden, după ce s-a unit cu canalul pancreatic al lui Wirsung.

Principala funcție fiziologică a veziculei biliare este aceea de digestie și absorbție a lipidelor (grăsimilor). Odată cu absorbția lipidelor se absorb și vitaminele liposolubile (A, D, E și K), colesterolul și fierul.

Nutriția în afecțiunile biliare

Acum că am stabilit că rolul principal al bilei constă în digestia și absorbția lipidelor, este destul de evident că în cazul unor afecțiuni biliare consumul de lipide va trebui să fie redus și atent controlat. Nutriția în afecțiunile biliare are un rol preventiv, dar și un rol de ameliorare a simptomelor. Este recomandat să ai un program de mese regulat (3 mese principale și, opțional, 1-2 gustări).

Ce este foarte important de menționat este că grăsimile nu trebuie excluse complet din alimentație, întrucât lipidele nesaturate au chiar un rol protector. Trebuie însă ținută sub control cantitatea de grăsimi folosită.

Se recomandă creșterea consumului de cereale integrale și limitarea consumului de produse din făină albă. Consumul de legume și fructe ar trebui să stea la baza alimentației în cazul afecțiunilor biliare (și nu numai).

În legătură cu consumul de cafea, va trebui să ții cont de indicațiile medicului. Asta pentru că, în cazul calculilor biliari („pietre”) mari, cafeaua poate declanșa migrarea pietrelor spre canalul cistic și canalul coledoc. În cazul calculilor biliari de dimensiuni mici, cafeaua poate fi un adjuvant în prevenirea creșterii calculilor în dimensiune. De aceea, recomandările legate de consumul de cafea trebuie să vină în principal de la medic.

Alimente interzise

• Carnea grasă (porc, rață, gâscă)
• Produse derivate din carne de porc (cârnați, piftie, sarmale)
• Pâine caldă, proaspătă
• Cereale cu zaharuri adăugate și produse de patiserie cu conținut crescut de grăsimi (biscuiți, plăcinte, cornuri, foietaje, saleuri, merdenele), mămăliga insuficient fiartă
• Mezeluri grase
• Sosuri pe bază de ulei și făină (rântașuri)
• Afumături
• Conserve
• Pește gras
• Ouă prăjite sau fierte tari; gălbenuș de ou în cantitate mare
• Maioneză
• Produse lactate bogate în grăsimi (unt în cantități mai mari de 10 g/zi; brânzeturi grase sau fermentate, smântână, frișcă; iaurt gras; brânză topită; cașcaval; creme de brânză grasă)
• Ciocolată și creme
• Fructe oleaginoase (nuci, migdale, alune, caju) în cantități mai mari de 30 g/zi
• Alimente fibroase sau bogate în celuloză (fasole uscate, linte, mazăre uscată, varză, gulii, ridichi, castraveți, andive, ridichi, conopidă, broccoli, ceapă, usturoi, hrean)
• Ceapă prăjită
• Condimente iuți
• Alimente excesiv de sărate
• Băuturi alcoolice

Alimente permise

• Carne slabă și pește – aproximativ 100 g/zi, gătită la abur sau la cuptor, fără să fie prăjită în ulei.
• Conserve de pește în suc propriu
• Produse lactate semi-degresate: iaurt, lapte bătut, sana, brânză de vaci, caș, urdă.
• Albuș de ou (în omletă, de exemplu) sau sub formă de spumă de albuș cu zahăr / bezele
• Produse cerealiere: pâine uscată sau prăjită; lipie; ovăz; griș; orez; tăiței; terciuri de făinoase; supe conținând făinoase; paste; mămăligă moale
• Legume sub formă de supe creme; supă de roșii; borș de sfeclă; piureuri; sote-uri; budinci; cartofi copți.
• Uleiuri vegetale – maxim 30 g/zi
• Fructe consumate proaspete sau sub formă de compot
• Dulciuri în cantitate moderată, sub formă de: gelatine; peltea; marmeladă; spume de griș; bezele; tarte
• Condimente: cimbru, tarhon, dafin, verdețuri, pătrunjel, mărar, leuștean, vanilie, coajă de lămâie, scorțișoară
• Băuturi: ceai de măceșe, de mușețel, de sunătoare; sucuri de legume și fructe; citronadă; oranjadă
• Legume nefibroase, proaspete sau congelate – fasole verde, dovlecei, spanac, ciuperci, stevie, lobodă, cartofi copți, fierți sau piure

Propunere de meniu pentru afecțiunile biliare

Și ca să vin în întâmpinarea ta și cu câteva idei specifice de mese, am gândit următoarele variante de meniu, pe baza recomandărilor generale în cazul afecțiunilor biliare.

MIC DEJUN:

• Porridge de ovăz (fulgi de ovăz fierți în apă sau în lapte vegetal cu 1 măr ras și scorțișoară) cu fructe de pădure congelate, 1 lingură de semințe de cânepă și câțiva fulgi de cocos
• Omletă din 2 albușuri cu baby spanac și 1/4 dovlecel, un pumn de salată mix de frunze și 1 sau 2 felii de pâine
• Sandwich cu șuncă de curcan (cu concentrație cât mai mare de carne) cu ardei kapia, roșii uscate și baby spanac
• Griș sau orez cu lapte (semidegresat), slab îndulcit

GUSTĂRI:

• 1 fruct de sezon
• Griș sau orez cu lapte (semidegresat), slab îndulcit
• Brânzică de vaci cu afine, 2 rondele de ananas (proaspăt sau la conservă în suc propriu) și scorțișoară
• Măr copt cu puțină miere, câțiva sâmburi de nucă și scorțișoară
• Green smoothie – 1 pumn baby spanac, 2 kiwi, 2 rondele de ananas proaspăt sau la conservă în suc propriu, 1 linguriță semințe de cânepă, apă
• Compot de fructe, făcut în casă, fără zahăr

PRÂNZ/CINĂ:

• Supă de pui cu tăiței sau găluște de griș; supă cremă de legume cu crutoane; ciorbă de legume – la orice masă de prânz
• Paste cu ton în suc propriu sau piept de pui cu sos de roșii și multe legume (dovlecel, morcov, ardei, ciuperci etc)
• Mâncare de fasole verde cu pui și sos de rosii și 1 felie de pâine
• Cod sau păstrăv la cuptor cu 1 cartof copt în coajă (fară unt) și cu o salată mare de frunze lângă
• Orez basmati/orez jasmine/orez integral/orez brun cu amestec mexican de legume sotate în 10 g unt (1 cub) cu piept de pui la grill/cuptor sau mușchi slab de vițel
• Ficăței de pui la cuptor cu sos de roșii (nu e nevoie să adaugi ulei la prepararea lor) cu orez basmati/orez jasmine/orez integral/orez brun și o salată mare de mix de frunze
• Rădăcinoase la cuptor (cartof, cartof dulce, păstârnac, țelină, rădăcină de pătrunjel, morcov) cu 1 bucată piept de pui la grill/cuptor și 1 salată tabbouleh

Așa cum am menționat și la începutul articolului, acestea sunt recomandări generale, pentru o persoană cu afecțiuni biliare, fără obiectiv de scădere în greutate. Recomandările principale în materie de alimentație trebuie să vină de la medic, însă scopul acestui articol este să îți arate că există opțiuni de mâncare sănătoasă și gustoasă care să te ajute și în prevenția sau tratarea afecțiunilor biliare.

Pentru un protocol nutrițional personalizat, mă poți contacta la malina@new3tion.ro sau prin intermediul formularului de contact.

Bibliografie:

https://www.scientia.ro/biologie/corpul-omenesc/3358-bila-si-vezica-biliara-rol-structura.html

Manualul de fiziologie pentru cursul de Tehnician Nutriționist, Fitness Scandinavia

Ghid de nutritie – de la preventie la terapie, coord. Nicoleta Tupiță